Díli – Prokuradór Jerál Repúblika, José da Costa Ximenes, hato’o informasaun anuál tinan 2017 nian ba Parlamentu Nasionál (PN),  iha loron Tersa-feria 31/07/2018, ho orgaun Superiór Ministériu Públiku (MP), kompostu husi Prokuradór Jerál Repúblika, Adjunta Prokuradór Jerál Repúblika, Inspektora Jerál Prokuradór Jerál Repúblika, Prokuradór Distritál sira, Xefe Gabinete no Diretora Jerál Prokuradoria Jerál Repúblika nian.

Iha Lia nakloke, PJR agradese ba onra boot ho respeitu no domin ba Prezidente Parlamentu no Deputadu sira iha tribuna uma fukun PN no subliña kompromisu prinsipál sira.

 “Hau hakarak saúda ho respeitu no domin ba Exelénsia sira, Señór Prezidente Parlamentu Nasional Señór no Señora Deputadu sira, atu felisita ita-boot sira hotu kona-ba eleisaun no hato’o hau-nia votus katak legislatura ne’ebé hahú daudaun ne’e nakonu ho susesu nune’e iha debate plurál no iha konfrontu ideia bele hetan solusaun sira ne’ebé di’ak hanesan uma Demokrasia nian ba Povu no ba País. Hau hakrak espresa hau-nia empeñu tomak hodi aprofunda no hametin relasaun entre ita-nia instituisaun sira tanba ho relasaun di’ak entre kuadru instituisionál bele sai fatór esensiál ba prestasaun serbisu públiku ida ne’ebé dalaruma efisiente no kualifikadu liu no mós fatór fortalesimentu resiproku ida entre instituisaun sira ne’e rasik,” dehan PJR.

Analiza dadus estatístiku ba tinan lima ikus ne’e, haree katak númeru Prosesu Kriminál sira ne’ebé tama iha  MP rejistu ho tendensia evolusaun ne’ebé sae ba beibeik, iha tinan 2017 rejistu ho prosesu sira aumenta ho 2,6%, ho taxa ba resolusaun prosesu sira kuaze superiór ba 100% , iha tinan 2017 taxa 88%. No  dadus estatístiku sira ba prosesu sira ne’ebé mak tama iha MP durante tinan 2017 prosesu entrada 4,368 no prosesu pendenre sae 2,747, kompara ho tinan 2016 prosesu entrada as 4,408, no prosesu pendente tun ba 2,241.

Aprezentasaun informasaun anuál ba Parlamentu Nasionál ida-ne’e sai hanesan devér fundamentál ida husi Prokuradór-Jerál Repúblika. PJR dehan “hau mai iha ita-boot sira nia futar oin dala ida tan kumpri devér boot ida-ne’e, ho laran haksolok no onra boot”. Dukumentus ida ho dezenas pajinas, ne’ebé tuir hau-nia hanoin la’os pratika, no la proveitozu, hodi halo leitura integrál iha aktu ida ne’e. Nune’e ho premisaun Exelénsia sira-nia PJR hato’o hau prontu atu halo aprezentsaun badak ida kona-ba dokumentu informasaun Anuál tinan-2017.

Asesu ba justisa no Espansaun Teritoriál serbisu sira MP nia, PJR hatoo hau sei subliña katak igualdade atu hetan asesu ba justisa seidauk iha garantia sufisiente iha Timor-Leste. Ne’e tanba sei iha populasaun barak mak seidauk hetan asesu ba serbisu sira justisa nian, ka susar tebtebes tanba razaun distánsia. Tuir planu estratéjiku reitera fali diagnóstiku ne’ebé temi ona iha “Planu Estratéjiku (2011-2030) ne’ebé aprova husi konsellu koordenasaun ba justisa, iha fulan fevereiru, tinan-2010.

Tuir planu  estratéjiku MP, buka  hakbesik liután justisa ba komunidade sira, maibé aléinde iha sede Distritu haat (Díli, Baukau, Suai no Oekuse) nian,  iha mós servisu ne’ebé instala ona iha Munisípiu sira hanesan; Bobonaro, Ermera no Viqueque, MP buka atu implementa tan planu espasaun progresivu ida ba ninia servisu sira. Iha Futuru PJR hato’o katak Iha tempu besik depende mós ba rekursu finanseiru sira ne’ebé atribui ba MP hodi planeia no instala ninia servisu iha Munisipiu  Lautem-Lospalos no Same-Manufahi.

Kooperasaun sira durante MP hala’o ho instituisaun sira iha nivél nasionál no nivel internasionál sira durante iha tinan 2017, PJR hato’o kooperasaun sira hanesan Governu, Provedoria Direitus Umanus no Justisa, Polisia Nasionál Timor-Leste, Polisia Sientifika no Investigasaun Kriminál – (PSIK), Komisaun Anti-Korrupsaun (KAK) Komisaun Funsaun Públiku (KFP), Inspesaun Jerál Estadu nian. Iha nivél internasionál MP buka atu hametin parseiru sira no buka habelár via kooperasaun sira hanesan PPATK Repúblika Indonézia, Internasionál Criminal Court (ICC), Koreia Internasional Cooperation Agency (KOICA) no espesiál liu MP husi País membru PGR-CPLP ho sira ne’ebé eziste, iha parte hotu-hotu, iha duni vontade atu mellora kooperasaun, sempre iha respeitu nafatin ba atribuisaun sira husi orgaun ida-idak nian, iha XV enkontru PGR-CPLP ne’e aprova tia mos aditamentu ida.

“Hau hakarak hato’o durante enkontru ne’e aprova tiha ona mós aditamentu ida ba Memorandu Entendimentu entre PGR sira CPLP nian husi ne’e Parte sira konkorda atu koopera iha ezekusaun efektivu no oportunu ba pedidu sira ausíliu judisiariu nian kona-ba rekuperasaun ba ativu sira espesiál liu ba pedidu sira kona-ba identifikasaun lokalizasaun, kojelamentu ka apreensaun ba sasán sira, produtu no instrumentu sira krime nian.tenik PJR

Nune’e mós PJR hato’o ohin loron MP nia kuadru espesiál iha Majistradu hamutuk nain 32 no ofisiál justisa 94, ho tan funsionariu nain 118 iha kuadru Jerál Funsaun Públiku. Iha oportunidade ne’e, PJR mos aprezenta kona-ba dezempeñu serbisu espesializadu sira ne’ebé eziste iha MP, hanesan Konsellu Superior Ministériu Públiku (KSMP) ho nia natureza kompozisaun nu’udar orgaun jestaun no dixiplina ba majistradu sira MP nian. No dezenvolve hela mós Gabinete Setrál Kombate Korrupsaun no Kriminalidade Organizadu (GSKKKO), Serbisu Kontensiozu Estadu (SKE), Kuradoria Menór no familia. Nune’e majistradu sira klonklui ona serbisu sira ba dezenvolvimentu ne’e nafatin la’o duni tuir dalan hodi kumpri ho di’ak liu tan ninia mandatu konstitusionál.

Liu husi informasaun anuál tinan 2017. PJR hato’o konlkuzaun ne’ebé reprodus liña orientasaun estratéjiku sira MP nian,  iha terseiru núkleu ne’ebé asume abrajénsia ida ne’ebé boot liu, presiza mantein kosolidasaun instituisionál MP nian, presiza kontinua dezenvolve esforsu sira ho sentidu hodi fasilita asesu ba justisa,“Ho objetivu atu demokratiza relasaun populasaun ho órgaun sira sistema judisiál nian hodi garante atendimentu ba komunidade sira, matein ho objetivu sentrál sira hodi redúz lais-liu númeru prosesu pendente sira no atu hadi’a kualidade prestasaun serbisu nian. (Media PGR)