DÍLI ─ Kinta, loron-18, fulan-Jullu,
tinan-2019, Prokuradór-Jerál Repúblika Dr. José da Costa Ximenes marka prezensa
iha enkontru Konsellu Superiór Koordenasaun Setór Justisa, iha Gabinete
Ministru Justisa. 

Enkontru ne’e prezide husi Prezidente Konsellu Superiór Koordenasaun Setór
Justisa ka atual Ministru Justisa Dr. Manuel Carçeres, sira ne’ebé partisipa
iha enkontru refere mak; Prezidente Tribunál Rekursu Dr. Deolindo dos Santos,
Prokuradór-Jerál Repúblika Dr. José da Costa Ximenes, Defensoria Públiku Jerál
Dr. Câncio Xavier, Diretor PSIK Dr. Vicente Fernandes e Brito, Diretor DNAJL
Nelinho Vital, no ekipa téknika iha Gabinete-MJ.    

Iha biban ne’e, Ministru Justisa Dr. Manuel Carçeres hato’o kestaun lubuk
ida kona-ba reforma setór justisa nian, nia preokupa tebtebes mak dinámiku ida
katak ema hothotu hakarak sai pioneiru ba reforma setór justisa.  

Ministru Justisa hateten katak Primeiru Ministru husu ona atu aposta liuliu
mak formasaun ba rekursu umanu setór justisa nian, tanba ita haree juíz,
prokuradór, no defensór sira nia idade mós avansadu ba daudauk ona, kuandu sira
reforma tiha, entaun, ita presiza rekursu umanu.

Iha enkontru ne’e, Prezidente Tribunál Rekursu Dr. Deolindo dos Santos
hato’o katak “ita presiza halo formasaun foun ba juíz, Prokuradór no Defensór
sira, husi parte tribunál nian sei presiza kuadru foun ba iha tribunál tanba
atu haree ba prosesu foun sira ne’ebé tama. Nune’e, ita hanoin ona atu iha tan tribunál
balun tantu iha nivel primeira instansia ka nivel superiór no presiza mós
kuadru balun atu preenxe vaga sira ne’ebé iha tribunál primeira instansia no tribunál
Superiór foun ne’ebé mak sei estabelese, tanba ne’e presiza halo formasaun iha
tempu badak nia laran”.

Iha sorin seluk, PJR Dr. José da Costa Ximenes hato’o katak “presiza
haforsa Konsellu Superiór, reprezentante sira iha Konsellu Superiór Ministériu Públiku
nian só iha de’it Prokuradór na’in-rua ida mak Prokuradór-Jerál no ida fali
reprezenta husi Prokuradór sira, atubele iha balansu ruma, entaun, ita labele
funsiona Konsellu Superiór Majistratura Judisiál ne’e ho de’it Majistratura
Judisiál sira, tanba Konsellu Superiór sai hanesan check and balance nune’e envolve mós reprezentante sira husi governu
no parlamentu inklui reprezentante prezidente nian hodi fó forsa ba
instituisaun ne’e, tanba instituisaun refere ne’e la hili liuhosi eleisaun,
tempu to’o ona halo reforma setór judisiál ne’ebé importante liu mak Ministru Justisa
mak tenki lidera liuhusi Konsellu Superiór Koordenasaun Setór Justisa”.

Aleinde ne’e, PJR ko’alia mós kona-ba formasaun ne’ebé halo durante ho ninia
objetivu mak atu kontinua eleva kapasidade majistradu sira, iha parte ida keta
haluhan katak kapasitasaun ne’e atu garante kualidade justisa, hodi nune’e ita
halo jestaun ba prosesu  no aumesmu tempu
reforsa ita-nia rekursu umanu.

Hafoin Defensoria Públiku Jerál Dr. Câncio Xavier hato’o katak “atu
responde ba kestaun sira ne’e presiza rekursu umanu ne’ebé iha kapasidade
liuliu kuadru pesoál sira, no presiza mós aumenta rekursu no kontinua halo
formasaun espesializadu, daudaun ne’e iha Defensoria Públiku iha ema na’in-35,
inklui mós defensór estajiariu na’in- 5, senti katak ne’e la sufisiente, atu halo
alargamentu ba mapa judisiáriu maibé tenki aprova uluk lai lei organizasaun
judisiáriu hafoin halo alargamentu”.

Iha sorin seluk, Diretór Jerál Sentru Formasaun Jurídika no Judisiária Dr.
Antoninho Gonçalves hato’o katak “formandu sira tenki domina direitu interna no
direitu internasionál, tenke iha formasaun propria ba formadór semana 2 ka 3,
hodi bele iha tékniku maneira hanorin nian, maski formadór sira hatene maibé
tékniku hanorin la di’ak, entaun, formandu sira labele kompreende buat ida”.

Aléinde ne’e, DJ Sentru Formasaun hato’o mós katak “iha primeiru enkontru
Sentru Formasaun nível CPLP iha Brazil, kuaze país CPLP iha nia formadór
psikolójia, maibé só Timor-Leste de’it maka laiha, tanba ne’e presiza
psikiatria hodi hola parte iha Sentru Formasaun liuliu ba iha rekrutamentu
formandu sira, no kestaun seluk mak tenke halo transferénsia ba funsionáriu
sira iha Sentru Formasaun, presiza ema ne’ebé domina direitu hodi nune’e iha
loron ikus sira bele sai profesór hodi jere nafatin Sentru Formasaun ne’e,
aselera no hala’o knaar tuir ezijénsia Sentru Formasaun nian”.  (Media/MP)