Dili-loron-29, fulan-Juñu, tinan-2020, Prokuradór-Jerál Repúblika, (PJR), Dr. José da Costa Ximenes, hamutuk ho Adjuntu PJR, Dr. Alfonso Lopez, informa atividade Ministériu Públiku (MP) nian ne’ebé halo ona iha períodu fulan-Maiu to’o Juñu, tinan-2020 ba Prezidente Repúblika (PR), Francisco G. Lú-Olo, iha Palásiu Prezidente Nicolao Lobato,  Bairropite.

Iha soru-mutu ne’e, PJR informa kona-ba karta ne’ebé haruka ona ba Prezidente Parlamentu Nasionál hodi sira bele desidi data ba aprezentasaun relatóriu anuál husi PJR ba PN.

Iha Sorin seluk, PJR mós informa kona-ba obra MP nian “ami informa mós kona-ba obra MP nian hanesan konstrusaun edifísiu foun GCCCO nian ne’ebé atu atinji ona 25 % iha Prokuradoria Jerál Repúblika nia kotuk, nune’e mós ha’u-nia Adjuntu iha semana kotuk liubá hatún ona fatuk ba dahuluk nian nu’udar símbolu ida hodi inisia konstrusaun eskritóriu foun Prokuradoria Repúblika Distritál Lautem iha Lospalos, konstrusaun ne’e rasik halo bazeia ba ami-nia Orsamentu Jerál Estadu ba tinan-2020 nian ne’ebé iha tiha ona, agora iha faze konstrusaun nia laran, espera iha tinan oin ne’e bele hotu ona”.

Aleinde ne’e, PJR relata mós kona-ba desizaun Tribunál nian ba kazu materiál báziku droga nian ho kuantidade kontentór 9, “informa mós kona-ba desizaun Tribunál nian relativamente ho materiál báziku droga ho totál tonelada 162, Tribunál desidi absolve tiha arguidu sira ne’e, maibé objetu ba krime tonelada 162 ne’e afavór ba estadu hodi bele halo destruisaun, nune’e, Prokuradór-Jerál Repúblika liuhosi Gabinete Adjuntu nian organiza ona hamutuk ho entidade relevante sira seluk atu halo destruisaun ba objetu krime ida-ne’e”.

PJR mós husu ba PN atu haree lalais lei kona-ba droga nian, “ami sita ona iha informasaun anuál ba PN, atu Parlamentu Nasionál  tenke hahú ona tau hanoin hodi hare fila-fali lei kona-ba droga hodi aumenta tan iha materiál ba droga nian”

Hafoin ida-ne’e, PJR ho APJR mós entrega livru Konstrusaun MP nian ba tinan-20, ezisténsia MP iha Timor-Leste “ohin ami lori hela livru 20 anos kontrusaun MP nian. Loron-06,           fulan-Juñu, MP selebra ninia aniversáriu ba tinan-20 maibé tanba COVID ami labele organiza eventu ne’e, tanba ne’e ami muda tiha ba fulan-Setembru nia laran, ami mós prepara livru ida  hodi didika ba iha Insitiuisaun ne’ebé ami servi ona ne’e durante tinan-20, livru ho títulu MP no protesaun ba família no menór sira iha Timor-Leste, ohin ami oferese livru ne’ebé ami prepara ona ne’ebé mak atinji pursentu 90, no husu ba PR atu bele hato’o hela prefásiu badak ida iha livru oan ne’e”

PJR mós aproveita okaziaun ne’e, hodi fó nia pontu-de-vista kona-ba Lei Defamasaun nian “ha’u aproveita situasuan ida-ne’e hodi hato’o opiniaun ne’ebé sai iha públiku kona-ba defamasaun, ha’u gosta tebtebes, tanba sosiedade Timor liuliu sosiedade sivil sira hahú tau ida-ne’e nu’udar kestaun ida,  no sai hanesan debate públiku, balun pro no balun kontra, entaun oinsá PJR ninia pozisaun, ha’u pro ba Lei Defamasaun, ha’u-nia razaun simples, ita-boot sira bele hare iha Konstituisaun, iha Art. primeiru no 1, RDTL, katak hanesan estadu demokratiku ne’ebé soberanu no indepedente, ne’ebé hari hosi povu ninia vontade no respeitu ba dignidade pessoa umanu,  Art. 36, koa’lia kona-ba direitu, onra no privasidade, nia dehan sidadaun hothotu iha direitu ba ninia onra, direitu ba ninia bom nome no reputasaun, direitu fundamentál ne’ebé konsagra tiha ona iha konstituisaun, ita labele uza liberdade espresaun atu limita no atu bele desfama ema seluk, tanba ne’e matéria ne’ebé ita lori ba deskuti mak ne’e, bele ka lae há’u lori ha’u-nia identidade hodi desfama ema, entaun saida mak eziji liuhosi liberdade, liberdadade tuir Atr. 41, livre ne’ebé ho responsabilidade, ita labele dehan ha’u-nia liberdade depois ha’u bele tolok ema, tanba ida-ne’e kontra ema seluk nia dignidade” hateten PJR ba jornalista sira hafoin ramata reuniaun ho Prezidente Repúblika, (Media PJR)